marți, 17 februarie 2009

Radiografia propriului EU


Știți cum bate vântul în zilele acelea imprevizibile de toamnă??? Dacă da atunci multiplicați-l cu 2, scădeți vreo 15 grade și puneți ceva fulgi de zapadă, așa aflați cum este acum in Stockholm.
Genul asta de vreme, pentru un est-european -made in București- echivalează cu arestul la domiciliu și inseamnă privațiunea de a vedea mult dorita civilizație, in căutarea căreia am și venit aici de fapt. Momentele de introspecție vin de la sine, aduse de aripile fâlfâinde ale sentimentului de solitudine. Atunci apar acele flashbackuri, rememorari ale momentelor importante din viață, pe care cultura fast food, Hollywoodiană, le plasează temporal cu cateva momente inaintea morții și tot atunci te intrebi: cine sunt eu??? ce trebuie să fac??? și mai ales ce caut eu aici. Clipele acestea cand cugeți asupra unor lucruri ce pareau certitudini atrag senzația de nesiguranță precum becurile atrag țanțarii. Vin intrebari de genul : oare un potențial job la Huddinge Karolinska este mai bun decât un loc sigur la cabinetul lui tata sau cel al lui mama?? viața sigură și implinită de aici este mai bună decat viața de noapte dezordonată dar dulce din București?? oare puhoiul de blonde cu ochi albaștrii, libertine și cu obraji roz se pot lupta cu fantoma unei potențiale iubiri care a murit nenascută?
Și așa mai departe, flash după flash, fară ca măcar să se înrevadă o mică licarire a luminiței de la capătul tunelului. Niciodată nu știi la timp cand să pui capăt firului gandirii decât când simți că face prea mult bine sau prea mult rău, la fel cum nu știi dacă e bine sa suporți toanele exagerate ale unei muieri, chiar și când te pierzi in privirea ei blândă și melacolică.
In tonul aceleiași culturi hamburgheroide, care ne-a modelat nouă barbaților viața după după al ei - alpha male macho glorification- bullshit, imi aștern și eu gandurile cand imi spun : I have locked away my soul, I have covered my heart in cold stell, I have sharpen my mind and trained my muscles so that now I am born again. Wellcome new world and good bye old one, with loving parents, careing friends with sweet faces, passions that died unborn and ......a huge quantity of familiarity..... I will tresure you and remember you in my next moment of introspection !!!!!